Teacher in Romania - Un blog pentru cei care mai cred in puterea educatiei

Doamna ministru Andronescu, vrem anchetă serioasă în legătură cu incidentele de la Lipova

În ultima perioadă ministrul Educaţiei Naţionale, doamna Ecaterina Andronescu a intrat într-un con de umbră. Nu prea i se mai aude glasul. Sau, mai bine zis, nu i-l mai aud eu iar asta, fără doar şi poate, pentru că nu prea am timp să urmăresc ce se întâmplă în spaţiul public. Muncesc cât trei pentru ca din taxele mele să poată fi întreţinuţi participanţii la mitinguri. Şi să nu-i uit pe politicieni.

Pe lângă efortul de a distruge învăţământul românesc, Ecaterina Andronescu s-a mai făcut remarcată pentru un lucru: abilitatea de a emite sentinţe pentru tot ceea ce mişcă în sistem. S-a scris prin presă ceva despre vreun profesor? Ministrul nu are răbdarea să aştepte concluziile unei anchete competente; ministrul îşi dă cu părerea. Trebuie dat afară, trebuie reciclat, trebuie evaluat…

Joi, 9 mai, NU este zi liberă în învăţământ

O informaţie care ar trebui să ajungă la toţi părinţii care au copii la şcoală, dar mai ales la acei părinţi care locuiesc în judeţele din Moldova.

Asta pentru că unii dintre profesorii din Moldova au început de ceva vreme să se plângă că directorii îi silesc să meargă joi, 9 mai, la mitingul PSD de la Iaşi. Dacă punem alături cuvintele “miting” şi “PSD” e clar, vorbim de o acţiune politică. Până la urmă e firesc; suntem în plină campanie electorală pentru Europarlamentare.

Nefiresc e însă faptul că unii dintre profesori au început să acuze presiuni din partea directorilor – şi nu numai – pentru a fi prezenţi la Iaşi la miting, aşa cum am precizat mai sus. Şi, poate şi mai nefiresc, e că mulţi se vor duce la Iaşi. Nu pentru că ard de nerăbdare să-şi exprime ataşamentul faţă de Dragnea şi PSD, ci pentru că nu prea au altă soluţie.

Profesorii sunt umiliţi chiar şi când li se plătesc hotărârile judecătoreşti

6 mai 2010. O zi tristă pentru România. Ziua în care Guvernul Băsescu – să nu ne amăgim cu iluzia oficială; Boc era doar un premier de decor – a tăiat salariile a milioane de români. Şi cum o nenorocire nu vine niciodată singură, “premierul” Băsescu a ridicat şi cota TVA de la 19% la 24%.

”Vă aduceţi aminte de data de 6 mai 2010. Aş putea spune cea mai grea zi din viaţa mea ca şef al statului, ziua în care am anunţat măsurile de austeritate în vederea redobândirii echilibrelor macroeconomice ale ţării” declara Băsescu prin 2013, atunci când le mulţumea românilor că au suportat tăierile de salarii şi pensii.

Auto Draft

După cum s-a demonstrat ulterior, nu era nevoie de astfel de tăieri pentru a menţine echilibrul, dar acestea au fost efectuate, totuşi, deoarece gaşca din jurul preşedintelui Băsescu se temea că rămâne fără ciolane de ros. Ei s-au ales cu buzunarele pline iar greutăţile le-am suportat noi. Băsescu mai are tupeul să ne întrebe dacă ne aducem aminte de zua de 6 mai 2010. Băse, dar tu ai impresia că am uitat-o vreo clipă?

La aproape zece ani după gestul criminal făcut de Băsescu, Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei, anunţă că până de Paşte vor fi plătite integral hotărârile judecătoreşti pentru cadrele didactice. O manevră electorală, desigur, numai bună de adus voturi într-un an în care au loc două scrutinuri electorale de importanţă medie. Să nu spună careva că aleşii României în Parlamentul European vor face minuni. Iar PSD are nevoie de voturi şi crede cu naivitate că plata hotărârilor judecătoreşti să i le aducă.

Sincer, aştept de la profesori un comportament mai vertical. Adică să nu voteze PSD doar pentru atâta lucru. Dacă găsesc alte motive, treaba lor, trăim într-o ţară liberă şi fiecare e liber să procedeze cum vrea.

Însă pe mine mă deranjează că aleşii prezintă plata hotărârilor judecătoreşti drept o mare realizare a guvernării. La aproape zece ani de zile după ce au fost jefuiţi dintr-o semnătură a preşedintelui Băsescu, încă mai există profesori care nu şi-au primit banii. E incredibil aşa ceva… După zece ani încă sunt oameni care nu şi-au primit banii pentru care au muncit.

Umilitor e însă faptul că profesorii au fost puşi în situaţia de a da statul în judecată pentru a-şi primi banii. De ce e necesar să te judeci cu statul pentru a primi banii care ţi-au fost luaţi de stat cu japca? Statul ţi-a luat banii, e clar. S-a împrumutat de la tine pentru a subvenţiona gaşca de parveniţi politici. Aşa cum a existat o Odronanţă prin care salariile au fost tăiate, ar trebui să existe o altă Ordonanţă prin care profesorii să-şi poată primi lefurile ciuntite înapoi, fără procese, fără hotărâri judecătoreşti. De ce când taie statul lefuri procedura este atât de simplă iar când statul trebuie să restituie banii totul devine atât de greoi încât pot trece şi până la zece ani până un cadru didactic să-şi primească banii?

Scriind aceste rânduri mi-am adus aminte de Ocaua lui Cuza. Celebra Oca, aia cu care un negustor necinstit a fost plimbat având-o atârnată de gât, alături de ocaua cinstită. “Cu asta nu… Cu asta da…”. Mai ţineţi minte povestea? Dacă nu, sunteţi prea tineri…

Autorităţile statului au acţionat cu dublă măsură. Pe de o parte au luat banii bugetarilor fără să întrebe pe nimeni. Măsură de austeritate… Când primejdia a trecut oamenii au fost obligaţi să dea statul în judecată. Şi aici au apărut tot felul de inechităţi. În timp ce unele instanţe s-au pronunţat foarte repede, altele au tergiversat procesele. Unii şi-au primit banii integral, alţii încă mai aşteaptă.

Iar acum autorităţile statului dau banii profesorilor dar fac în aşa fel încât gestul are ceva umilitor în el. Şi e umilitor, pe bune. După ce statul şi-a bătut joc de tine, să te mai folosească şi pe post de agent electoral. Pentru că asta vor face cei de la Guvernare, vor trece plata integrală a hotărârilor judectoreşti în contul realizărilor.

Programul “Mărul otrăvit” pentru olimpicii din România

Zilele trecute am zăbovit ceva mai mult decât de obicei pe blogul “Doi Mici și un Anc “, blogul unor oameni care ştiu foarte bine cu ce se mănâncă cercetarea. Octavian Micu, Mihai Miclauş şi Lucian Ancu ştiu mai multe despre cercetare şi învăţământ decât toată ceata năimită la Minister. Asta pentru că oamenii trăiesc în lumea reală şi nu într-o lume în care totul este foarte bine doar pe hârtie.

Pentru că aceasta este marea dramă a învăţământului românesc. Totul arată perfect pe hârtie, în ciuda faptului că învăţământul se degradează de la an la an miniştii care s-au perindat la cârma ministerului au încercat să ne asigure că totul e bine. Sau, mai degrabă, aproape bine. Pentru că miniştrii au promis reforme. Cum le-au sucit, cum le-au gândit, cum le-au aplicat se vede foarte bine. Din rău în mai rău şi se înaintează pe aceeaşi cărare bătătorită dar care duce către prăpastie.

Atunci când nesimţirea se întâlneşte cu oportunitatea, educaţia nu are nicio şansă

Cred că aţi auzit cu toţii – cei care mai treceţi din când în când pe aici – despre cazul din comuna Frăsinet, judeţul Călăraşi. E vorba despre primarul care vrea să-l dea afară pe directorul şcolii. Acel director care i-a fost atât elev cât şi angajat.

Mda, la prima vedere pare de râs. Genul de întâmplare descrisă de români cu expresii de genul “S-a suit scroafa-n copac”. Unii au râs de situaţia asta. Cum, domnule, să vrea să-l dea afară fostul paznic de la şcoală? Ăla care i-a mai fost şi elev? Numai în România se poate întâmpla una ca asta…

Din păcate, nu doar în România se întâmplă astfel de aberaţii, dar deocamdată pe meleagurile astea trăim şi e absolut firesc să ne dorim să fie ceva mai bine. Suntem sătui de treizeci de ani de impostură şi amatorism în toate domeniile. Treizeci de ani care vin după deceniile de comunism feroce. Vrem şi noi să trăim într-o ţară normală, nu într-o democraţie atât de originală că deja stârneşte greaţa.

Sancţiuni dure pentru profesorii care vor folosi insultele din lista Ministerului

Viaţa profesorilor, destul de dificilă în prezent, va deveni şi mai grea. Ministerul Educaţiei pregăteşte un nou set de măsuri legislative pentru a reglementa comportamentul profesorilor. Pachetul legislativ a fost iniţiat de un grup de parlamentari PSD care au ţinut să rămână anonimi.

Astfel, dacă propunerile legislative – există voci care spun că nici parlamentarii Opoziţiei nu sunt străini de manevră – devin realitate, profesorii vor trebui să-şi ţină gura. Asta dacă vor să mai iasă la pensie din învăţământ. Oricum, nici să nu se gândească la pensii speciale sau adevărate.

Ecaterina Andronescu a ţinut să facă unele precizări privitoare la ce anume îi aşteaptă pe profesori:

Părinţii elevilor cu rezultate slabe la simulare ar putea fi chemaţi la şcoală. Şi?!

Spre finalul lunii trecute Ecaterina Andronescu, ministrul de nezdrucinat al învăţământului românesc a trecut prin câteva stări fizice şi, mai ales, psihice, foarte neplăcute. Din păcate, a reuşit să le supravieţuiască şi fără să-şi dea demisia. Rezultatele simulărilor la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat sunt de vină…

Dar, tot din păcate, ministrul Educaţiei s-a apucat să caute soluţii pentru ca astfel de bătăi de cap să nu-i afecteze sănătatea. Printre ideile emanate din mintea ministerială s-a numărat şi propunerea de a elimina Examenul de Evaluare Naţională la clasa a VIII-a.

Cine plăteşte pentru terfelirea imaginii preotului profesor?

Zilele acestea am fost martorii unui adevărat linşaj mediatic căruia i-a căzut victimă un profesor de religie – faptul că este şi preot nu are o relevanţă prea mare în cazul de faţă.

Despre ce este vorba mai exact? Mai întâi a apărut la Pro TV ştirea conform căreia un profesor de religie a bătut un copil până l-a băgat în spital. Verdictul medicilor era şocant; copilul s-ar fi ales cu ceva fracturi şi urechea ruptă după ce a fost izbit de preot cu capul de pereţi. Cică nu a vrut să facă semnul crucii deoarece aparţine cultului penticostal.

Simularea Examenului de Evaluare Naţională – un rău necesar?

Dezastru la simularea Examenului de Evaluare Naţională… Doar asta s-a auzit după ce au fost centralizate rezultatele la simulacrul de simulare. Pentru că nu a fost altceva decât o bătaie de joc. Pentru că nu poţi vorbi despre altceva atunci când elevii de clasa a VII-a au fost anunţaţi cu doar câteva zile înainte că vor avea parte de simulare. Asta ca să nu mai pomenim prea multe despre subiectele greşite.

Dacă se urmărea doar obişnuirea elevilor cu atmosfera de examen, cu modul de susţinere al acestuia era în regulă. Da, elevii au simulat examenul care-i aşteaptă la finalul clasei a VIII-a. Au aflat şi ei cum se procedează, au experimentat “pe viu” ce anume înseamnă să dai un examen.