Monica Anisie NU ştie care sunt problemele Educaţiei

Ţin să precizez din capul locului că nu e vorba (doar) despre concluzia mea. Nici pe departe; Monica Anisie NU ŞTIE CARE SUNT PROBLEMELE EDUCAŢIEI.

De-abia numită ministru al Educaţiei Naţionale în guvernul lui Ludovic Orban, Monica Anisie a şi devenit – firesc, de altfel – ţinta întrebărilor jurnaliştilor. Adesea ziariştii sunt acuzaţi de reavoinţă, că sunt genul de lipitori interesaţi de bâlbe şi can-can-uri decât de declaraţii oneste şi ce anume presupun acestea. Pentru că normal  ar fi să ne intereseze mesajul transmis de guvernanţi şi nu bâlbele acestora. E cam greu, după perioada Dăncilă, dar aşa stau lucrurile într-o ţară normală.

Însă, în cazul Monicăi Anisie, nimeni nu s-a străduit să o plaseze într-o situaţie jenantă, ba dimpotrivă, şacalii de presă s-au dovedit a fi extrem de amabili şi plini de bun simţ. Astfel, Monica Anisie a trebuit să răspundă la întrebarea (citez din memorie):

-Care este prima problemă de care vă veţi ocupa ca ministru al Educaţiei?

Anisie s-a grăbit să dea un răspuns care s-a dorit a fi diplomatic. Eu unul consider că e sfidător şi ascunde multă fugă de răspundere:

-Nu ştiu, de-abia am ajuns. Să intru în minister, să vedem cum stă treaba, să identificăm problemele şi abia apoi vom lua măsurile necesare.

Aceasta este delcaraţia celei care, cu doar puţine ore mai devreme, se lăuda cu „Acest mandat îl dedic tinerilor”. Ea nu ştie care sunt problemele Educaţiei… Şi, culmea, se pretinde a fi profesor. Până şi femeile de serviciu ştiu care sunt problemele cu care se confruntă sistemul naţional de învăţământ. Iar ministrul Educaţiei, care se laudă cu o carieră impresionantă ca dascăl, vine şi spune că nu ştie, că trebuie să intre în minister să cerceteze, să vadă ce şi cum şi abia după ce va indentifica problemele va trece la rezolvarea acestora. Ea nu ştie încă nimic…

Şi nu se referea la cum anume se descuie uşa de la birou sau cum se trage apa la budă. Vorbea de problemele învăţământului.

Un ministru bun e cel care ştie care sunt problemele ministerului pe care urmează să îl conducă, nu devine ministru şi abia apoi începe să se intereseze în dreapta şi-n stânga ce anume este de făcut. Nu le poţi şti chiar pe toate, dar nici nu poţi intra în minister fără să ştii ce te aşteaptă. Şi, pentru că doamna Anisie a fost profesor în adevăratul sens al cuvântului cam de multişor, îmi permit să-i atrag atenţia asupra câtorva probleme:

-admiterea pe bandă rulantă în liceu. Chiar dacă ministrul nu vede, e o problemă;

-programa infernală, deloc adaptată realităţii;

-programul de lucru al elevilor;

-birocraţia din sistem;

-ghiozdanele copiilor par încărcate cu pietre de moară;

-lipsa manualelor;

-politizarea excesivă a sistemului.

Sunt doar câteva, genul de probleme ştiute de toată lumea. Să sperăm că Anisie va reuşi să le rezolve şi nu ne va face ră regretăm perioada Andronescu.

About the author

Comments

  1. Postarea asta este cel puțin tendențioasă pentru că răstălmăciți sensul declarației! Se referea la TERMENELE de rezolvare aplicare ale Ministerului. Dacă ați urmărit audierile și luările de poziție precedente v-ați fi edificat! E ușor să faci bășcălie de cineva care abia a intrat pe funcție! Ar fi bine să fiți mai obiectivi! Desigur că o vom critica dacă și atunci când va fi cazul și-i vom cere să repare! Sperăm să nu ajungem în această etapă!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *