Ce se ascunde în spatele declaraţiilor Ecaterinei Andronescu

Aşa cum ne-a obişnuit de când a avut probleme în dosarul Microsoft, Ecaterina Andronescu neagă că ar avea vreo implicare în scandalul ce tocmai a izbucnit pe marginea acordului de parteneriat încheiat între Ministerul Educaţiei şi ONG-ul lui Alexandru Cumpănaşu.

Nu a ştiut, nu a semnat nimic. Ecaterina Andronescu este cinstea în persoană. Cel puţin aşa doreşte fostul ministru al Educaţiei să se înţeleagă. Şi, pentru că doreşte să risipească orice dubiu, s-a grăbit să arate cu degetul.

Nu eu sunt vinovată, oameni buni. Vinovat e unul Andea, nu-l ştiţi voi, el a semnat. “Aveam un secretar de stat care răspundea de proiecte europene. Andea era secretarul de stat care răspundea de proiectele europene. Întotdeauna, pe documentele oficiale ale Ministerului Educației, se scrie numele ministrului și, în funcție de sectorul de activitate al fiecărui secretar de stat, fiecare poate să semneze. Și pentru asta are competențe date, deci nu a semnat ilegal”.

A priceput toată lumea? Cineva a semnat în locul ministrului Educaţiei şi, culmea, treaba e legală. Aşa că ar cam trebui să o lăsăm pe doamna Ecaterina în pace, să-şi tragă sufletul după cât a muncit la minister. Şi să-i mulţumim că nu a avut răbdare să aştepte demiterea Guvernului, pentru că dacă i se mai acorda ceva timp ducea reforma învăţământului până la capăt şi atunci chiar că nu mai era nimic de făcut.

Însă lucrurile nu stau aşa cum speră Ecaterina Andronescu să creadă toată lumea. Pentru că există câteva amănunte care dau de gândit şi care ar trebui să intre în atenţia organelor de cercetare penală.

Astfel, Acordul de Parteneriat între ONG-ul lui Alexandru Cumpănaşu şi Ministerul Educaţiei a fost semnat pe 19 decembrie 2018, la puţin timp după ce Ecaterina Andronescu a devenit ministru al Educaţiei. Coincidenţă? Să spunem că da…

Dar e coincidenţă şi faptul că Actul adițional cu detalierea activităților a fost semnat de Andronescu și Cumpănașu în iunie 2019, cu doar câteva zile înainte ca Ecaterina Andronescu să zboare din funcţie? Cam prea multe coincidenţe.

Practic, actele prin care ONG-ul lui Cumpănaşu a încasat peste jumătate de milion de lei, au fost semnate aproape de începutul şi finalul mandatului Ecaterinei Andronescu. Dubios? Sigur că da… Şi, deşi aceasta dă vina pe un anume Andea, numele acestuia nu apare pe niciun document. Cel puţin nu între cei care şi-au lăsat semnătura pe documentele respectice.

Pe lângă Ecaterina Andronescu, mai apar semnăturile lui Alexandru Cumpănaşu, Adrian Curaj şi Dan Ungureanu. Nici urmă de Andea. Care, chair dacă avea dreptul de a semna în locul ministrului, trebuia să-şi lase numele pe undeva. Aşa e legal.

Dacă Ecaterina Andronescu ar fi spus că a semnat doar unul dintre cele două documente, ar fi fost mai credibilă. Da, oameni buni, am semnat acordul de parteneriat, de restul nu mai ştiu… Dar Ecaterina Andronescu susţine că nu a semnat nimic. Ceea ce e dubios din capul locului. Chiar nu ştia nimic? Chiar nu a semnat nimic?

Marele adevăr este că Ecaterina Andronescu ştia foarte bine de manevră. Aşa cum a ştiut şi ce anume s-a întâmplat în cazul Microsoft, dar a preferat să tacă pentru a-i fi ei bine. Pentru că un ministru e, de cele mai multe ori, marioneta partidului care l-a pus în funcţie. Vrei funcţie? Atunci joci aşa cum ţi se cântă. Iar Ecaterina Andronescu şi-a dorit mai mult să fie ministru decât să-şi păstreze verticalitatea. A vânat funcţia şi a fost în stare să calce şi pe cadavre pentru a-şi lega numele de reforma învăţământului.

Din fericire, nu i s-a cerut să calce pe cadavre, doar să semneze nişte acte prin care fonduri importante au fost sifonate către ONG-ul unui impostor dovedit. E umilitor pentru un cadru didactic care a studiat pe bune ani de zile să fie pus în situaţia de a învăţa despre “Noi perspectice în educaţie” sub bagheta unui individ acuzat că nu are studii superioare.

Şi a semnat. Pentru că aşa i s-a cerut. Aşa cum a făcut-o şi în cazul Microsoft.

Corupţia din Ministerul Educaţiei este mult mai profundă decât ne putem imagina. Banii destinaţi învăţământului au fost sifonaţi către diverşi profitori de partid sau chiar către partid. Iar Ecaterina Andronescu a fost mai mult decât o rotiţă în sistem. Putea să blocheze – temporar, desigur, pentru că dacă dovedea verticalitate era înlocuită – mârşăviile dacă spunea că nu e de acord sau dacă se apuca să facă ceva denunţuri. Dar nu a făcut niciun denunţ. A tăcut, a semnat şi a fost ministru.

Acum vrea să ne convingă că e nevinovată. Nu e prima dată când încearcă aşa ceva. Din Dosarul Microsoft a fost scoasă basma curată. Să sperăm că nu se va mai repeta.

About the author

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *